Prima atestare documentara a satului este din anul 1512-1513, iulie 23, când domnitorul Neagoe Basarab întareste Mânastirii Cutlumuz de la Muntele Athos satele sale, hotarnicite de boieri. ''La satul Danesti, martorii: din Berindei, Radul si Dragoman si Drajo si Nan; din Craciuneni Parda si Petru; din Corbul Pero si Dobrian; din Izvoara Frâncu; din Craciuneni Frantea; din Basesti, Vlad si Neacsul; din Nucet Vlaicul spatar''.
     La prima citire a textului, am putea spune ca nu este vorba de Radomiresti, atâta timp cât nu se specifica numele sau, dar stim ca în vechime satul nostru s-a numit si Craciuneii de Jos. Observam totusi ca în textul documentului se face referire de doua ori la Craciuneni. Lucrul acesta ne face sa credem ca deja la anul 1512 existau doua sate care purtau acelasi nume. Câtiva ani mai târziu, în 1531, aprilie 25, într-un alt hrisov domnesc din vremea lui Vlad Înnecatul - 1530-1532 - sunt reluate numele acelorasi martori din Craciunei pentru întarirea unor proprietati 'Parde si Petru' - dar de data aceasta nu se mai face referire de doua ori la Craciuneni. Faptul acesta lasa loc multor semne de întrebare. De ce în documentul de la 1512 se vorbeste de doua ori de Craciuneni? Este vorba de doua sate deosebite sau este vorba de aparitia celui de al treilea martor, care trebuia amintit în document si a carui identitate trebuia stabilita. În acest caz, am putea crede ca este vorba de un singur sat Craciuneni. Chiar daca admitem ideea ca actualul sat Radomiresti s-a format din alte doua sate mai mici, contopite ulterior, respectiv satul Craciuneii de Jos si satul Radomiresti, tot nu avem dovada ca acei martori erau din Craciuneii de Jos sau din Radomiresti.
     Mult mai sigura, ca data de atestare documentara a satului nostru este anul 1606, mai 12, când la Târgoviste, domnitorul Radu Serban - 1602-1611 (a doua domnie) - întareste paharnicului Badea stapânirea asupra satelor: Stoicanesti, Craciunei, Radomiresti si Calinesti - pe Calmatui. Locuitorii acestor sate, mosneni fiind, adica oameni liberi, au venit de s-au vândut de buna voie paharnicului Badea.
     Interesant si demn de aratat este faptul ca în hrisov se spune: ''...... si iar sa fie boiarului domniei mele Badii paharnic, satul Radomiresti, tot cu tot hotarul, însa sa sa stie din Calea Oii pâna-n Calmatui pentru ca acesti mai sus zisi oameni au fost toti oameni slobozi, apoi au venit tot mosnenii satului, anume Lepa cu ciata lui si Stoican cu ciata lui si popa Bratie cu ciata lui si Dragota cu ciata lui si Ursariul cu ciata lui...... si s-au vândut ei de a lor buna voie sa fie rumâni boiarului domniei mele, Badii paharnic.....''.
     Iata de ce, eu personal nu sunt de acord cu data de 1512 - 1513 iulie 23 ca data de atestare documentara a satului. La anul 1606, mai 12, se vorbeste clar si distinctiv de Radomiresti si Craciunei, fara sa se faca referire la doua sate care ar purta acelasi nume - Craciunei. Lucrul acesta ne face sa avem convingerea ca martorii Parda si Petru si Frantea erau din Craciunei si nu din Radomiresti (Craciuneii de Jos).

 

Fragment extras din monografia "Parohia Radomiresti - Olt, Pagini de monografie",
edit. Themis, București, 2003, Autor: Pr. Vinatoru Mihai